Liderul studiului publicat în revista The Lancet a declarat pentru Infobae care sunt principalele măsuri pentru a face față crizei.
Cuprins
Rezultatele au fost făcute publice în urma unei săptămâni de negocieri privind tratatul global privind plasticul
În fiecare an, 50 de milioane de tone de plastic ajung în mediu și în organismul uman.
Poluarea cu plastic la nivel mondial a atins deja niveluri alarmante și reprezintă o amenințare crescândă pentru sănătatea umană și pentru planetă.
Peste 50 de milioane de tone de deșeuri de plastic poluează în fiecare an planeta și pătrund chiar și în organismul uman.
Pentru prima dată, un grup de experți a realizat o analiză a efectelor plasticului asupra sănătății umane și a altor specii care populează Pământul, prin inițiativa The Lancet Countdown Salud y Plásticos.
Un grup internațional de experți a studiat modul în care plasticul afectează sănătatea și mediul.
Autorii, cercetători din Statele Unite, Australia, Suedia, Germania, Monaco, Norvegia, Regatul Unit, Indonezia, Filipine și Țările de Jos, au subliniat că agravarea daunelor cauzate de plastic nu este inevitabilă.
Există măsuri care pot fi luate pentru a reduce producția și pentru a promova reciclarea.
Din Statele Unite, Philip Landrigan, directorul Programului de Sănătate Publică Mondială al Boston College și liderul revizuirii publicate în The Lancet, a declarat pentru Infobae că există două idei fundamentale pentru a stopa poluarea cu plastic:
- Limitarea producției de plastic.
- Restricționarea substanțelor chimice din plastic.
Pentru oamenii de știință, tratatul global privind plasticul trebuie să fie un instrument bazat pe dovezi științifice și să includă restricții privind producția acestuia. Scopul este de a stopa o criză din ce în ce mai dramatică cauzată de poluare.
„Trebuie să se impună o limită globală a cantității de plastic produsă. În prezent, se produce din ce în ce mai mult plastic în lume”, a avertizat el.
„Acest ritm de creștere nu este sustenabil. Prin urmare, o limită globală a producției de materiale plastice, axată pe restricționarea fabricării de materiale plastice de unică folosință, este esențială pentru protejarea sănătății umane”, a afirmat el.
Pe de altă parte, dr. Landrigan a menționat, de asemenea, că „peste 16.000 de substanțe chimice sunt prezente în plastic. Printre acestea se numără substanțe care pot provoca cancer, afecta sistemul nervos, în special la copii, sau interfera cu funcționarea endocrină și reduce fertilitatea umană”.
În plus, a indicat el, există numeroase substanțe chimice în plastic al căror nivel de toxicitate nu a fost niciodată evaluat.
Materialele plastice conțin substanțe chimice care pot afecta sănătatea, în special a copiilor.
„Substanțele chimice prezente în materialele plastice sunt eliberate și pătrund în organismul uman prin aer, alimente și apă”, a afirmat el. Aceste substanțe sunt responsabile pentru majoritatea efectelor nocive cunoscute ale materialelor plastice asupra sănătății umane.
În prezent, „substanțele chimice sunt supuse unor restricții foarte puține. Reglementarea substanțelor chimice din materiale plastice și diseminarea transparentă a informațiilor cu privire la riscurile acestora sunt esențiale”.
Poluarea cu materiale plastice: cifre și situația actuală
Efectele nocive ale materialelor plastice pot fi reduse prin acțiuni bazate pe dovezi științifice.
Rezultatele revizuirii sunt publicate într-un moment cheie: în perioada 5-14 august va avea loc o altă reuniune a Comitetului interguvernamental de negociere care elaborează un instrument internațional cu caracter juridic obligatoriu privind poluarea cu materiale plastice, inclusiv cele din mediul marin, la Palatul Națiunilor din Geneva, în Elveția.
Din 1950, producția de materiale plastice a crescut de peste 200 de ori și se preconizează că va crește de aproape trei ori până în 2060.
Cea mai rapidă creștere a fost înregistrată în cazul materialelor plastice de unică folosință, cum ar fi sticlele și ambalajele pentru fast-food.
Această schimbare a contribuit la poluarea planetei cu 8 miliarde de tone de deșeuri de plastic, de la vârful Everestului până la cele mai adânci gropi oceanice.
Peste 100 de țări caută un tratat care să limiteze producția de plastic în cadrul unei reuniuni convocate de Națiunile Unite la Geneva.
Mai puțin de 10% din deșeurile din plastic sunt reciclate, în timp ce majoritatea ajung în gropi de gunoi, oceane sau sunt incinerate.
Raportul reamintește, de asemenea, că peste 98% din plastic este fabricat din petrol, gaz și cărbune, iar producția sa eliberează anual echivalentul a 2 miliarde de tone de dioxid de carbon.
Peste jumătate din deșeurile plastice neprelucrate sunt arse în aer liber, ceea ce agravează poluarea atmosferică. Lipsa de transparență cu privire la compușii chimici prezenți în plastic îngreunează și mai mult evaluarea riscurilor acestora.
Impactul global al plasticului asupra mediului
Doar 10% din deșeurile plastice sunt reciclate. Restul poluează sau sunt arse.
Analiza cercetătorilor a avertizat că plasticul afectează oamenii și mediul în toate etapele ciclului său de viață: de la extragerea combustibililor fosili pentru fabricarea sa, trecând prin producție și utilizare, până la eliminare.
Acest proces generează poluare atmosferică, expunere la substanțe chimice toxice și infiltrarea microplasticelor în corpul uman.
În plus, acumularea de materiale plastice în mediu favorizează proliferarea țânțarilor care transmit boli precum dengue, deoarece recipientele aruncate rețin apa și devin locuri de reproducere.
Cum afectează plasticul sănătatea
Peste 98% din plastic este fabricat din combustibili fosili.
Impactul asupra sănătății umane este deosebit de grav în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi fetușii, sugarii și copiii mici.
Expunerea la plastic și la cele peste 16.000 de compuși chimici pe care îi conține, inclusiv coloranți, retardanți de flacără și stabilizatori, este asociată cu un risc mai mare de avorturi spontane, nașteri premature, malformații congenitale, probleme de creștere pulmonară, cancer infantil și dificultăți de fertilitate în etapele ulterioare ale vieții.
Din 1950, producția de materiale plastice a crescut de 200 de ori și ar putea crește de trei ori până în 2060.
Microplasticele și nanoplasticele, care rezultă din degradarea deșeurilor, au fost detectate în sânge, creier, lapte matern, placentă, spermă și măduvă osoasă.
Deși efectele pe termen lung ale acestor particule nu sunt încă pe deplin înțelese, există indicii că acestea ar putea fi legate de accidente vasculare cerebrale și infarcturi, ceea ce a determinat cercetătorii să recomande o abordare precaută.
Costuri ascunse și negocieri internaționale
Microplasticele au fost găsite în sânge, placentă și lapte matern.
Autorii au subliniat că, deși plasticul este adesea considerat un material ieftin, impactul său real asupra sănătății și economiei este mult mai mare atunci când se iau în considerare aceste costuri ascunse.
În acest context, comunitatea internațională se pregătește pentru ultima rundă de negocieri de la Geneva, cu scopul de a conveni asupra unui tratat global obligatoriu din punct de vedere juridic pentru combaterea poluării cu plastic.
Mandatul ONU, aprobat în 2022, impune o abordare cuprinzătoare care să acopere întregul ciclu de viață al plasticului, inclusiv poluarea marină.
Reciclarea nu va rezolva criza globală a poluării cu plastic.
Peste 100 de țări susțin impunerea de limite la producția de plastic. Însă țări precum Arabia Saudită, împreună cu industria plasticului, au intervenit în negocieri, susținând că soluția trebuie să se concentreze exclusiv pe reciclare.
În schimb, autorii revizuirii susțin că tratatul trebuie să vizeze și limitarea producției.
Spre deosebire de materiale precum hârtia, sticla sau oțelul, plasticul prezintă o complexitate chimică care îngreunează reciclarea eficientă. Ei au argumentat că „lumea nu poate ieși din criza plasticului doar prin reciclare”.Către un sistem global de monitorizare
După revizuirea studiilor, cercetătorii au creat un sistem global și independent de monitorizare a impactului plasticului asupra sănătății.
Acesta a fost inspirat de modelul de monitorizare a schimbărilor climatice existent deja, The Lancet Countdown.
Noul observator va colecta și publica indicatori științifici reprezentativi pentru toate etapele ciclului de viață al plasticului, cu scopul de a informa și ghida luarea deciziilor în materie de sănătate publică.
În dialog cu Infobae, omul de știință Conicet Andrés Arias, specializat în poluarea marină cu plastic și care lucrează la Institutul Argentinian de Oceanografie din Bahía Blanca, a explicat că „sistemul de indicatori globali va servi la monitorizarea poluării cu plastic și a impactului acesteia asupra sănătății umane și planetare”.
Dr. Arias este membru al comitetului executiv al Coaliției Științifice pentru un Tratat eficient privind plasticul și se află la Geneva pentru a urmări îndeaproape negocierile.
Microplasticele și nanoplasticele pot contamina alimentele în timpul procesării, ambalării sau chiar prin utilizarea zilnică.
Este vorba de o monitorizare independentă, bazată pe dovezi științifice. „Aceasta va permite evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce privește măsurile adoptate în cadrul Tratatului global privind plasticul, care este în curs de elaborare, și a altor politici. Prin vizibilizarea daunelor cauzate de plastic, observatorul va plasa sănătatea publică în centrul dezbaterii”, a considerat cercetătorul.
Acesta va furniza date „pentru a orienta deciziile politice la toate nivelurile (de la local la național și internațional) și pentru a promova intervenții eficiente, cum ar fi legi, stimulente și inovații. În plus, va contribui la identificarea tendințelor, lacunelor și soluțiilor și va împiedica agravarea crizei”.
Dr. Landrigan, care are cinci decenii de cercetare în domeniul sănătății copiilor, a declarat într-un interviu acordat Infobae: „Țările din America Latină au o oportunitate specială de a reduce expunerea la plastic, de a controla poluarea generată de acesta și de a proteja sănătatea umană prin interzicerea plasticului de unică folosință, cum ar fi pungile de plastic, paiele și ustensilele de plastic pentru alimente”.
Expertul a comentat că în Africa, Kenya și Rwanda au luat deja aceste măsuri și „au obținut rezultate foarte bune”.
