Inițiativa, susținută de NASA, ESA și MIT, propunea un proiect utopic al unei nave interstelare generaționale, capabilă să găzduiască oameni timp de 250 de ani
Chrysalis, proiectul câștigător, este un cilindru lung de 58 de kilometri.
Dacă vreodată specia umană va trebui să fugă de Pământ în căutarea altor planete și alte sisteme stelare, are deja cum să o facă: în nava Chrysalis, lungă de 58 de kilometri și cu capacitatea de a găzdui o mie de reprezentanți ai speciei noastre. Singura problemă a proiectului este că generează energie printr-un sistem de fuziune literală care — este un detaliu — nu a fost încă inventat.
Totuși, acest aspect nu a fost luat în considerare pentru acordarea Premiului Hyperon, un premiu susținut de NASA, ESA și MIT, care propune o soluție științifică cu o picătură de ficțiune. Proiectul propune echipelor multidisciplinare – ingineri, sociologi, arhitecți – crearea unei nave interstelare de generație. Adică o navă care poate călători de la o stea la alta și care permite oamenilor să supraviețuiască unei călătorii de 250 de ani. O fantezie similară filmului Passengers (din 2016, cu Chris Pratt și Jennifer Lawrence), care speră că din ficțiune vor apărea noi provocări pentru știință.
Juriul, format din profesori universitari, antropologi, ingineri și tehnicieni NASA, a considerat că Chrysalis este proiectul care merită să câștige. Lucrarea aparține unei echipe italiene formate din Giacomo Infelise (arhitect), Veronica Magli (economist), Guido Sbrogio (astrofizician), Nevenka Martinello (inginer de mediu) și Federica Chiara Serpe (psiholog), care au imaginat și transpus pe hârtie un cilindru de aproape 60 de kilometri lungime și 6 kilometri lățime.
Nava este, sau ar fi, rezistentă la micrometeoriți și resturi orbitale și ar putea transporta 2,4 miliarde de tone metrice, suficiente pentru a găzdui tot ce este necesar pentru o călătorie de până la patru secole.
Și până aici știința, pentru că ficțiunea se află în motoarele și generatoarele sale de energie, care depășesc USS Enterprise din Star Trek. Chrysalis funcționează cu un motor cu fuziune directă alimentat cu heliu-3 și deuteriu, capabil să ajungă la steaua Próxima B în 400 de ani, fără a lua în calcul decelerarea.
Echipa câștigătoare a primit 10.000 de dolari (8.600 de euro) acordată de Hyperion ca premiu întâi. O sumă derizorie în comparație cu ceea ce ar primi inventatorul motorului fictiv alimentat cu heliu-3 și deuteriu. Dacă va fi inventat vreodată.